In anii 2000 s-a produs o schimbare majora in munca cu constelatii. Hellinger a introdus termenul de miscare a sufletului. Multi dintre fostii sai colegi sau discipoli nu erau pregatiti pentru aceast schimb de paradigma, care ar fi insemnat predarea rolului de "parinte" terapeut, abandonarea oricarei cunostinte personale, predarea controlului. Atunci ce rol ii mai ramane facilitatorului? Daca nu el face constelatia, atunci cine? Aceasta schimbare in munca lui Hellinger a dus la o rupere clara in evolutia constelatiilor. Unii, precum Gunthard Weber sau Bertold Ulsamer au continuat o metoda sistematica, cu imagini statice in constelatii, cu interventii si asa zisele corectari, in care facilitatorul impreuna cu grupul pune in ordine viata si familia clientului.
Hellinger insusi, la fel cum si Wilfried Nelles, actualul meu profesor (in lb engleza puteti citi cartea lui cu titlul Embrace your life) s-au daruit acestei miscari a sufletului, care inseamna daruire totala unei miscari, care din nemanifestat se manifesta, ca sa ne arate ceva mai mare decat proiectiile noastre, ideile noastre de rezolvare, de abordare. Ce rol ii ramane facilitatorului in cazul acesta? Rolul de a tine constelatia, si responsabilitatea de a tine constelatia indiferent de cum se manifesta acest mai mare decat viata noastra individuala. Constelatia fenomenologica, spre deosebire de cea pe care deja o putem chema clasica (dinainte de anii 2000), e posibila doar daca atat facilitatorul, cat si clientul si grupul sunt pregatiti sa paseasca in acest necunoscut, si primesc in sine ceea ce misca viata, indiferent de cat de diferita se arata aceasta miscare de sistemul de valori, de morala sau de etica fiecaruia.
Daca vrei sa participi la o constelatie fenomenologica condusa de mine in limba romana la Cluj, esti binevenita in data de 16 februarie.
S-a eliberat 1 loc cu tema. Poti veni cu tema sau ca reprezentant. Te astept cu drag.
Comments